Dezvoltarea competenţelor

Competenţele-cheie reprezintă acele abilităţi pe care orice angajator le caută şi le apreciază în rândul actualilor sau viitorilor săi angajaţi. Fie că este vorba de un director, un manager, un şef de magazin sau un administrator, persoanele aflate în funcţii de conducere se aşteaptă ca angajaţii lor să deţină aceste abilităţi sau cel puţin să prezinte potenţial şi motivaţie de a şi le dezvolta suficient de repede.

În continuare vom detalia, mai concret fiecare competenţă-cheie. Încercaţi să vă stabiliţi o strategie pentru îmbunătăţirea acelor abilităţi care simţiţi că nu sunt momentan la nivelul la care aţi dori să fie. Ce programe de training sau dezvoltare personală aţi putea urma? Există în rândul colegilor voştri persoane pe care i-aţi putea considera mentori şi care v-ar putea sprijini în dezvoltarea acestor competenţe? Sau proiecte în care v-aţi putea implica şi v-ar oferi experienţa necesară pentru a vă dezvolta acele competenţe?

1. Comunicarea

Persoanele care şi-au dezvoltat abilităţile de comunicare au o capacitatea crescută de a se face înţeleşi în diverse forme. Comunicarrea poate lua forma unui mail scris în grabă sau a unei scrisori redactate cu atenţie, unei discuţii unu-la-unu cu un coleg, sau unei prezentări formale susţinută în faţa unui grup de persoane. Este aproape de la sine înţeles că abilităţile de comunicare reprezintă un factor esenţial în obţinerea şi menţinereaunui loc de muncă.

În contextul în care doriţi să vă îmbunătăţiţi CV-ul, puteţi da exemple de prezentări pe care le-aţi susţinut, precum şi rapoarte sau lucrări pe care le-aţi redactat.

Pentru a vă îmbunătăţi abilităţile de comunicare puteţi apela la strategii precum:

  • Identificaţi modele / persoane pe care le apreciaţi din rândul colegilor voştri şi care consideraţi că sunt foarte abili în ceea ce priveşte modul lor de a comunica. Observaţi-i atent şi încercaţi să învăţaţi din ceea ce spun sau felul în care se comportă atunci când comunică. Ce anume îi face buni comunicatori: ceva ce ţine de limbajul corporal sau de cuvintele pe care le aleg? După ce v-aţi format o părere, gândiţi-vă cum aţi putea adapta în cazul propriei persoane utilizarea acelor comportamente sau cuvinte.
  • Petreceţi mai mult timp cu pregătirea discursului înainte de a susţine o prezentare în faţa unui grup. De exemplu, dacă ştiţi sigur că va trebui să prezentaţi ceva în faţa unui grup peste câteva zile, este absolut obligatoriu să vă pregătiţi cu câteva zile înainte şi chiar să exersaţi (cu voce tare) modul în care veţi prezenta, de preferat într-un loc liniştit – poate chiar acasă.
Prezentaţi-i unui coleg de încredere o lucrare scrisă, pe care o consideraţi importantă. Rugaţi-l să o citească şi să vă spună părerea lui/ei referitor la modul în care este redactată (ex. structură, conţinut etc.). În final, cereţi sugestii de îmbunătăţire, dacă este cazul.

2. Rezolvarea de probleme

Persoanele ce posedă abilităţi de rezolvare de probleme sunt capabili să colecteze informaţii – date, fapte, opinii ale diverselor persoane – şi să traseze un curs al acţiunii care să ducă la soluţionarea problemei identificate. Acest lucru nu înseamnă că cineva abil în rezolvarea de probleme va petrece mult timp în colectarea de informaţii întrucât adesea există foarte puţin timp de a alege între mai multe variante. Uneori este necesar să iei rapid o decizie, altfel există riscul de a pierde o oportunitate. Totuşi, atunci când trebuie luată în mod rapid o decizie, persoana cu abilităţi de rezolvare de probleme va analiza rezultatele acelei decizii – bune sau rele – şi va învăţa din ele.

Companiile sunt într-o constantă căutare de oameni care dau dovadă de raţionament strategic şi sunt capabili de a soluţiona probleme în mod eficient. Angajatorii nu apreciază persoanele care ezită mereu şi sunt adesea incapabile de a lua o decizie; acelaşi lucru este valabil pentru cei care ajung să tragă concluzii fără a culege suficiente informaţii/date. În ceea ce priveşte CV-ul tău, ar trebui să poţi oferi câteva exemple de decizii pe care le-ai luat, legate de istoricul tău profesional.

În cazul în care constaţi că abilitatea de rezolvare de probleme nu este una din punctele tale forte, ai putea depune efort pentru a-ţi îmbunătăţi această competenţă apelând la strategii precum:

  • Caută mai multe variante pentru aceeaşi problemă/situaţie oricând ai la dispoziţie mai mult timp pentru a lua p decizie. Astfel, în loc să prezinţi celorlalţi un singur mod de a acţiona, poţi veni cu o serie de soluţii. Celorlalţi le va fi mult mai greu să respingă propunerea ta atunci când ai diferite variante.
  • Încearcă să te documentezi suficient de bine pentru a te asigura că ai toate datele şi/sau informaţiile necesare pentru a putea lua o decizie. Aminteşte-ţi că foarte puţine decizii au la bază exclusiv date concrete. Majoritatea deciziilor implică adesea luarea în considerare a perspectivelor, opiniilor şi emoţiilor celorlalţi.
  • Asumă-ţi riscuri din când în când. Dacă tendinţa ta normală este de a evita luarea deciziilor, atunci ar trebui să rişti mai des. Desigur, nimeni nu te obligă să-ţi pui în pericol sănătatea sau să rişti sume mari de bani. Totuşi, uneori este mai bine să urmezi pur şi simplu un curs al acţiunii decât să nu faci nimic. Ceea ce este important atunci când ai luat o decizie e să monitorizezi impactul pe care îl are asupra situaţiei respective şi să înveţi din greşeli.

3. Munca în echipă

Probabil că ai mai citit şi ai auzit deja de mult prea multe ori despre importanţa muncii în echipă. Totuşi aceasta reprezintă cu siguranţă o competenţă-cheie pe care angajatorii o cer. Indiferent de cât eşti de priceput la a rezolva diverse probleme tehnice la job/în proiectele în care eşti implicat, nu vei fi cu adevărat apreciat dacă nu reuşeşti să te înţelegi cu ceilalţi colegi, să-ţi împărtăşeşti ideile şi să lucrezi bine cu ei. Persoanele care posedă un dezvoltat spirit de echipă sunt capabile să participe la discuţii de grup şi în acelaşi timp să-i încurajeze şi pe ceilalţi membri să se implice, posibil chiar ca urmare a recunoaşterii contribuţiei fiecăruia. Persoanele care posedă abilităţi dezvoltate de muncă în echipă vor fi de asemenea capabile de a recunoaşte punctele forte şi punctele slabe ale celorlalţi membri ai echipei astfel încât să identifice sarcini potrivite, în funcţie de caracteristicile fiecăruia.

Dacă ai ajuns la concluzia că ai nevoie să-ţi îmbunătăţeşti această competenţă, îţi oferim următoarele sugestii:

  • Oferă-te voluntar de a te implica într-o activitate de echipă (ex. grup de lucru, proiect de grup, organizaţie studenţească etc.). Nu este necesar ca echipa respectivă să fie formată din multe persoane sau să se întâlnească frecvent, însă te va ajuta să înveţi să-ţi aduci propria contribuţie într-un context de grup. Chiar dacă te simţi inconfortabil cu gândul că va fi nevoie să te prezinţi în faţa unui grup, acesta este singurul mod în care îţi vei îmbunătăţi abilităţile de lucru în echipă. Este posibil ca la început să-ţi displacă faptul că implicarea într-o echipă înseamnă şi muncă în plus, însă contextul te va încuraja să-ţi dezvolţi abilităţi de lucru în echipă foarte repede.
  • Analizează dinamica grupului în cadrul întâlnirilor de echipă. Cine pare timid, tăcut sau se simte inconfortabil de a vorbi în faţa grupului? Cine este zgomotos şi vociferează? Apoi gândeşte-te cu i-ai putea ajuta pe cei tăcuţi să vorbească mai mult şi cum i-ai putea preveni pe cei gălăgioşi din a domina discuţia de grup.
  • După ce ai finalizat un proiect de grup, caută să te implici în următorul proiect de echipă. Iar apoi, caută un al treilea proiect de grup, cu mai mulţi membri şi/sau de o complexitate mai ridicată. Fiecare proiect ce implică muncă în echipă din care vei face parte va adăuga valoare CV-ului tău.

4. Cunoştinţe privind domeniul de activitate al companiei angajatoare

Capacitatea de a duce la bun sfârşit sarcinile zilnice ale unui job este apreciată, însă companiile caută tot mai mult persoane care reuşesc să-şi formeze o viziune strategică asupra muncii lor: de exemplu, să fii la curent cu noutăţile din domeniu. Acest lucru implică atât înţelegerea nevoilor clienţilor, cât şi cunoştinţe privind trendul pieţei. O analiză asupra competiţiei sau a ceea ce intenţionează să facă firmele concurente va impresiona orice angajator.

În sondajele efectuate, angajatorii şi-au exprimat nemulţumirea vizavi de faptul că angajaţii nu înţeleg sau nu cunosc suficient ce se întâmplă în afara ariei lor de specializare. De exemplu, oamenii care activează pe domeniul vânzări nu au suficiente cunoştinţe referitoare la aspecte ce ţin de departamentele de resurse umane, în timp ce specialişti de marketing prezintă lacune în ceea ce priveşte înţelegerea factorilor financiari.

Dezvoltarea cunoştinţelor privind domeniul de activitate se poate realiza dacă:

  • Te informezi constant cu privire la someniul de specializare. Abonează-te la o revistă de specialitate sau înscrie-te într-un club de profesionişti din domeniul tău.
  • Informeză-te cu privire la domenii din afara sferei tale de interes. Revistele de specialitate te vor ajuta să-ţi lărgeşti aria de cunoştinţe. Dacă lucrezi sau intenţionezi să lucrezi în sectorul public, atunci încearcă să afli mai multe despre sectorul privat şi viceversa.
  • Păstrează-ţi mobilitatea în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei. Dacă observi că stagnezi într-un anumit domeniu, caută să te implici în proiecte noi. Aşadar, dacă ajungi să râmăi în aceeaşi companie pentru mai mult de trei – patru ani, fă tot posibilul să schimbi departamentul sau funcţia. În situaţia în care deţii acelaşi rol sauu funcţie pentru o perioadă mai mare de doi sau trei ani, în ce proiecte noi te poţi implica pentru a dovedi că nu ţi-ai permis să te complaci într-un mediu de lucru rutinier?

5. Orientarea spre rezultate

orientat_catre_rezultate

Această competenţă este definită ca asumarea responsabilităţii şi depunerea unui efort constant cu scopul de a atinge rezultatele propuse. O persoană orientată către rezultate are abilităţi de auto-motivare şi este capabilă de a persevera chiar şi atunci când ceilalţi renunţă. Cei care şi-au dezvoltat această competenţă vor investi resurse pentru a-ţi atinge obiectivele şi a se încadra în termenele stabilite, preferând să facă mici sacrificii cum ar fi să lucreze peste program sau să înceapă programul de muncă mai devreme.

Mai mult decât atât, persoana orientată către rezultate îşi va stabili standarde înalte de performanţă atât pentru propria persoană, cât şi pentru ceilalţi. În consecinţă, o astfel de persoană va fi apreciată de colegi şi superiori ca un angajat pe care te poţi baza că va face tot ceea ce e nevoie cu scopul de a îndeplini obiectivele stabilite şi care merită să fie recompensată pe măsură.

Această competenţă este mai mult decât un set de abilităţi – este o mentalitate. Pentru a deveni o persoană orientată către rezultate, va fi nevoie să:

  • Îţi stabileşti obiective pe termen scurt şi să te recompensezi atunci când le duci la îndeplinire. Setarea unor obiective realiste şi măsurabile este cea mai bună modalitate de a-ţi creşte gradul de auto-motivare. De exemplu, îţi poţi promite că te vei recompensa prin a-ţi cumpăra un lucru mult dorit dacă vei reuşi să finalizezi cu succes un proiect.
  • Înscrie-te la un curs de management al timpului. Un astfel de curs te poate ajuta să înveţi cum să te ocupi în mod rapid de sarcinile mai puţin plăcute, dar care trebuie realizate pentru ca apoi să te poţi bucura de efectuarea sarcinilor plăcute în timpul rămas.
  • Identifică acele activităţi sau lucruri care te motivează. Este destul de dificil să te forţezi să devii pasionat de munca ta, fără a avea ceva care să te motiveze. Aşadar, dacă rolul tău, colegii tăi sau organizaţia din care faci parte nu-ţi oferă o stare de entuziasm, este necesar să te gândeşti la ce schimbări ai putea face.
Postat în Articole utile